ATIPIC International 2026: de la politicile comerciale europene la experiențele exportatorilor din regiunea Moldovei

Ce oportunități au companiile românești pe piețele internaționale, care sunt obstacolele reale și cum pot fi transformate politicile comerciale europene în rezultate concrete pentru mediul de afaceri? Acestea au fost câteva dintre întrebările discutate pe 16 octombrie 2026, la Iași, în cadrul conferinței ATIPIC International, EU Trade Policy & Moldova Export Stories.

Organizat de Comunitatea Antreprenorială ATIPIC și Camera de Comerț și Industrie Iași, cu sprijinul Camerelor de Comerț și Industrie Suceava și Vaslui, evenimentul a avut loc la Palas Congress Hall, Sala Mozart, fiind un eveniment partener organizat în cadrul Zilei Politicii Comerciale a Comisiei Europene: Trade Policy Day 2026.

Conferința a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, organizațiilor regionale și companiilor cu experiență în export, într-un format construit în jurul a două perspective complementare: instrumentele și politicile comerciale ale Uniunii Europene, respectiv experiențele practice ale companiilor care au reușit să pătrundă pe piețele internaționale.

Prin această inițiativă, ATIPIC și-a propus să contribuie la conectarea comunității de afaceri din regiunea Moldovei cu oportunitățile oferite de comerțul internațional.

Iașul, parte a dialogului european despre comerț

Un moment important al conferinței a fost mesajul video transmis de Maroš Šefčovič, comisarul european responsabil pentru comerț și securitate economică.

Acesta a evidențiat importanța rețelei EU Trade Champions și a evenimentelor organizate în mai multe orașe europene, inclusiv Iași, pentru a aduce politicile comerciale ale Uniunii Europene mai aproape de cetățeni și companii.

Mesajul a abordat rolul acordurilor comerciale, nevoia diversificării relațiilor economice, reziliența lanțurilor de aprovizionare și importanța protejării intereselor europene în fața practicilor comerciale neloiale.

Prezența Iașului în această inițiativă europeană a reprezentat și o oportunitate de a aduce în atenție potențialul economic al regiunii Nord-Est.

În deschiderea conferinței, Andrei Ungureanu, președintele Comunității Antreprenoriale ATIPIC și membru al rețelei EU Trade Champions, a subliniat că regiunea Moldovei trebuie privită nu doar prin prisma decalajelor economice, ci și prin oportunitățile de dezvoltare.

Mesajul ATIPIC a fost unul orientat către colaborare: comunitățile antreprenoriale, instituțiile și companiile pot construi împreună inițiative care să sprijine dezvoltarea și internaționalizarea afacerilor locale.

Flavia Ferrason, DG TRADE: acordurile comerciale trebuie să devină oportunități reale pentru IMM-uri

Invitata specială a conferinței, Flavia Ferrason, Trade Policy Officer în cadrul Direcției Generale pentru Comerț și Securitate Economică a Comisiei Europene, a prezentat instrumentele prin care companiile europene pot beneficia de acordurile comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări din afara pieței unice.

În intervenția sa, aceasta a explicat că acordurile comerciale pot reduce sau elimina taxele vamale, pot facilita accesul pe piețe externe și pot crea condiții comerciale mai predictibile.

Totuși, existența acestor acorduri nu garantează utilizarea lor de către companii.

Un indicator prezentat a fost rata de utilizare a preferințelor tarifare, cunoscută drept Preference Utilisation Rate. Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, rata pentru România era de aproximativ 76%, ceea ce indică faptul că o parte dintre exporturile eligibile nu beneficiază de tratamentul tarifar preferențial disponibil.

Printre posibilele explicații discutate s-au numărat informarea insuficientă și complexitatea documentației necesare.

Access2Markets – un instrument pentru companiile care vor să exporte

Un accent important a fost pus pe portalul european Access2Markets, disponibil gratuit companiilor interesate de comerțul internațional.

Prin intermediul acestuia, antreprenorii pot identifica:

  • Taxele vamale și tarifele aplicabile produselor exportate.
  • Cerințele administrative și documentele necesare.
  • Regulile de origine pentru obținerea tratamentului tarifar preferențial.
  • Informații și statistici comerciale relevante pentru alegerea piețelor externe.
  • Oportunități și cerințe privind comerțul cu servicii și anumite proceduri de achiziții publice.

Flavia Ferrason a prezentat inclusiv instrumentele My Trade Assistant și ROSA – Rules of Origin Self-Assessment, precum și oportunitățile de instruire oferite gratuit.

Pentru sprijin personalizat, antreprenorii au fost încurajați să apeleze la Enterprise Europe Network, camerele de comerț și celelalte organizații din ecosistemul de sprijin pentru IMM-uri.

Au fost menționate și resurse dedicate unor piețe precum Japonia și China, dar și serviciile europene de informare privind proprietatea intelectuală.

Principala concluzie: informarea reprezintă primul pas către internaționalizare, însă trebuie completată de consiliere și de acces la parteneri care pot transforma informațiile în oportunități comerciale.

Încrederea și relațiile pe termen lung: perspectiva Amaliei Georgescu

Amalia Georgescu, consul onorific al Regatului Țărilor de Jos la Iași și antreprenoare, a adus în discuție importanța relațiilor de încredere în dezvoltarea parteneriatelor internaționale.

Din experiența colaborărilor economice româno-olandeze, aceasta a evidențiat că firmele din Țările de Jos urmăresc calitatea produselor și serviciilor, respectarea standardelor și construirea unor relații comerciale durabile.

În opinia sa, companiile românești trebuie să investească mai mult în pregătirea pentru piețele externe, în analiza mediului economic și în dezvoltarea unor parteneriate care depășesc logica unei singure tranzacții.

Un alt mesaj important a privit schimbarea percepției asupra regiunii Moldovei.

Iașul și regiunea Nord-Est nu trebuie privite exclusiv ca zone periferice ale Uniunii Europene, ci și ca spații de inovare, dezvoltare tehnologică și colaborare internațională, inclusiv prin apropierea de Republica Moldova și Ucraina.

ADR Nord-Est: inovare, colaborare și oportunități de dezvoltare regională

Claudiu Mitrea, expert în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a prezentat rolul instituției nu doar ca finanțator, ci și ca facilitator al colaborării dintre companii, instituții și organizații europene.

Un exemplu concret a fost Enterprise Europe Network, prin intermediul căreia companiile pot fi sprijinite să își definească obiectivele, să identifice parteneri și să participe la proiecte internaționale.

Acesta a prezentat cazul unei companii din regiune care a pornit de la trei idei de proiect, una obținând finanțare în domeniul agroalimentar, iar pentru celelalte fiind dezvoltate consorții și căutate soluții de finanțare.

Un alt subiect a fost pregătirea regiunii pentru oportunitățile economice asociate reconstrucției Ucrainei.

Au fost menționate inițiative privind dezvoltarea parcurilor industriale și proiectul BRIDGE, derulat împreună cu Banca Mondială, pentru analiza potențialului economic regional.

În același timp, Claudiu Mitrea a subliniat importanța specializării inteligente și a colaborării cu universitățile pentru dezvoltarea unor produse și servicii cu valoare adăugată.

Mesajul transmis antreprenorilor a fost acela că inovarea nu înseamnă exclusiv inventarea unor produse noi, ci și îmbunătățirea celor existente și dezvoltarea unor soluții mai competitive.

CCI Iași: internaționalizarea trebuie să devină o prioritate regională

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, a evidențiat potențialul economic al județului, dar și dificultățile pe care le întâmpină companiile în procesul de internaționalizare.

În intervenția sa, acesta a atras atenția asupra numărului mare de microîntreprinderi din județ, asupra diferențelor regionale în atragerea investițiilor străine și asupra nevoii de diversificare a piețelor de export.

Au fost discutate oportunitățile economice asociate Republicii Moldova, Ucrainei, Turciei și Orientului Mijlociu, piețe unde companiile românești ar putea valorifica proximitatea geografică, relațiile comerciale și experiența profesională acumulată.

De asemenea, au fost semnalate dificultăți privind fiscalitatea și capitalizarea microîntreprinderilor, precum și accesul la anumite informații despre companiile exportatoare.

CCI Iași și-a reafirmat disponibilitatea de a sprijini mediul de afaceri prin informații, conexiuni și identificarea unor oportunități comerciale.

Exportatori, perspective asupra piețelor internaționale

Al doilea panel, moderat de Marius Alexe, a adus în prim-plan experiențele unor companii care activează în domenii diferite: industria vinului, industria alimentară, producția de materiale pentru mobilier și construcții, automatizări industriale și servicii IT.

Prin exemplele prezentate, participanții au putut înțelege că internaționalizarea nu urmează o rețetă unică.

Casa de Vinuri Cotnari: provocarea construirii unui brand românesc pe piețele externe

Victor Deleanu, Director General Casa de Vinuri Cotnari, a prezentat evoluția companiei și modul în care aceasta și-a adaptat strategia pentru piețele internaționale.

Exporturile către comunitățile de români din străinătate au reprezentat o direcție inițială de dezvoltare. Ulterior, provocarea a devenit atragerea unor consumatori străini, care nu cunoșteau în mod necesar brandurile și soiurile românești de vin.

Un obstacol important a fost notorietatea relativ redusă a României ca țară producătoare de vinuri pe piețele internaționale.

În locul unei strategii bazate exclusiv pe prețuri mici, compania urmărește dezvoltarea segmentelor premium și a produselor care pot atrage consumatori interesați de calitate și diferențiere.

Experiența Cotnari arată că exportul presupune nu doar identificarea unui distribuitor, ci și construirea unei poziționări relevante pentru fiecare piață.

Familia Safir: adaptarea produsului la cerințele pieței poate schimba direcția unei afaceri

George Safir, Manager General Holding Familia Safir, a prezentat parcursul unui grup de companii cu tradiție antreprenorială, care a dezvoltat activități în industria cărnii de pasăre și în valorificarea subproduselor.

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, grupul avea o cifră de afaceri de aproximativ 85 de milioane de euro, dintre care circa 25 de milioane de euro proveneau din exporturi.

Un studiu de caz relevant a vizat piața din Țările de Jos.

Compania a dezvoltat un produs adaptat cerințelor acestei piețe: pui cu creștere lentă, certificat conform sistemului solicitat de partenerii comerciali.

George Safir a explicat că succesul nu a venit din încercarea de a vinde un produs românesc neschimbat, ci din înțelegerea cererii și a standardelor existente pe piața de destinație.

La fel de importantă a fost construirea încrederii. Relația comercială cu partenerii olandezi s-a dezvoltat înainte de formalizarea contractuală, iar colaborarea continuă de mai mulți ani.

Această experiență evidențiază rolul adaptării, certificării și relațiilor de lungă durată în export.

EGGER România: de la Rădăuți către aproximativ 50 de țări

Alina Chifan, reprezentanta EGGER România, a prezentat evoluția investiției grupului austriac la Rădăuți, începută în 2006.

Compania a dezvoltat treptat capacități industriale pentru producția de PAL, OSB, adezivi și valorificarea materialelor reciclabile.

Potrivit prezentării, produsele realizate la Rădăuți ajung în aproximativ 50 de țări, compania gestionând un portofoliu de peste 300 de clienți activi.

Un aspect important al dezvoltării sale îl reprezintă economia circulară. Compania a prezentat investițiile în colectarea materialelor lemnoase reciclabile și utilizarea biomasei pentru acoperirea unei părți importante a necesarului energetic.

Discuția a evidențiat însă și provocările logistice.

Alina Chifan a oferit exemplul costurilor de transport din Rădăuți către Portul Constanța, care, în anumite condiții comerciale prezentate, pot depăși considerabil costurile transportului maritim pe distanțe mult mai mari.

Dincolo de aceste dificultăți, compania a continuat să se adapteze, să identifice piețe noi și să valorifice avantajele competitive ale regiunii.

Un alt element important a fost colaborarea cu mediul universitar, prin programe de practică pentru studenți, dezvoltate pe termen lung.

SELF TRUST: inginerie și automatizări românești exportate în afara Uniunii Europene

Mihai Țopa, Manager General SELF TRUST, a prezentat parcursul unei companii românești specializate în sisteme automatizate de transport și echipamente industriale.

Pornind de la competențe dezvoltate pe piața internă, SELF TRUST și-a extins activitatea către proiecte internaționale, inclusiv în Africa de Nord și Orientul Mijlociu, destinații care reprezintă o parte importantă a exporturilor companiei.

Dezvoltarea brandului CIT Conveyor, investițiile în cercetare industrială și participarea la târguri internaționale au contribuit la acest parcurs.

Compania a explicat și modul în care gestionează proiectele tehnice complexe pentru clienți aflați la mari distanțe.

Echipamentele sunt asamblate și testate înainte de livrare, pentru a reduce riscurile și dificultățile de instalare la destinație. Sistemele moderne permit inclusiv conectarea și asistența tehnică de la distanță.

Experiența SELF TRUST demonstrează că firmele românești pot concura internațional prin inginerie, cercetare, adaptabilitate și calitatea soluțiilor oferite.

Code932: exportul de servicii, tehnologia și investițiile internaționale

Andrei Dănilă, CEO Code932, a prezentat evoluția unei companii românești de tehnologie cu aproximativ două decenii de activitate, care a lucrat o mare parte din timp pentru piețe externe.

Compania și-a dezvoltat activitatea dincolo de serviciile tradiționale de dezvoltare software, prin servicii de parteneriat tehnologic pentru creșterea afacerilor și audituri tehnice pentru fonduri de investiții.

Un exemplu de colaborare prezentat a fost dezvoltarea unor soluții digitale care au sprijinit activitatea comercială și exporturile Cotnari.

Totodată, Andrei Dănilă a anunțat extinderea companiei în Marea Britanie, printr-o investiție proprie și dezvoltarea unei echipe locale.

În intervenția sa, acesta a atras atenția asupra presiunii exercitate asupra companiilor IT de a renunța la outsourcing în favoarea dezvoltării exclusive de produse proprii.

Mesajul său a fost că există mai multe modele de afaceri viabile, iar dezvoltarea trebuie construită pornind de la competențele, resursele și obiectivele fiecărei companii.

Un alt subiect a fost inteligența artificială și transformarea modului în care companiile de tehnologie își organizează activitatea.

Sustenabilitatea și standardizarea: provocări, dar și oportunități competitive

În partea de întrebări și răspunsuri, participanții au abordat și impactul cerințelor de mediu, al standardelor internaționale și al digitalizării asupra competitivității exportatorilor.

Reprezentanții EGGER și Familia Safir au prezentat investiții în eficiență energetică, energie regenerabilă, economie circulară și modernizarea proceselor de producție.

În cazul Familia Safir, valorificarea subproduselor provenite din abatoare prin fabricarea făinurilor proteice a fost oferită ca exemplu de transformare a unei provocări operaționale într-o activitate economică.

Un alt subiect discutat a fost rolul certificărilor.

Deși implementarea standardelor poate presupune costuri și eforturi importante, reprezentanții companiilor au arătat că acestea contribuie la clarificarea proceselor, creșterea eficienței și consolidarea încrederii în relațiile comerciale.

Digitalizarea documentației de calitate, sistemele integrate de management și utilizarea inteligenței artificiale au fost menționate ca direcții prin care companiile urmăresc să gestioneze mai eficient aceste cerințe.

O provocare mai puțin discutată: asigurările și garanțiile pentru contractele internaționale

Una dintre temele relevante apărute în dialogul cu participanții a vizat accesul la asigurări pentru proiecte și contracte internaționale.

Reprezentanții unor companii din industria IT și automatizări industriale au descris dificultăți în identificarea pe piața românească a anumitor produse de asigurare cerute de partenerii externi.

În unele situații, companiile au apelat la parteneri sau entități din Marea Britanie pentru a obține soluții adaptate cerințelor proiectelor.

Discuția a evidențiat că internaționalizarea nu depinde exclusiv de competitivitatea produsului sau de existența cererii, ci și de serviciile financiare și de protecție contractuală disponibile exportatorilor.

Flavia Ferrason a adus în discuție posibilitatea consultării unor instrumente europene de finanțare și garantare, inclusiv prin instituțiile și programele europene relevante.

Această temă merită aprofundată în viitoare întâlniri dedicate companiilor care dezvoltă proiecte pe piețe externe.

De la o conferință la o colaborare regională continuă

Dincolo de prezentări și exemple, ATIPIC International a evidențiat necesitatea unei colaborări mai strânse între instituții, comunități antreprenoriale și companiile cu experiență internațională.

În cadrul discuțiilor au apărut câteva direcții importante: facilitarea accesului IMM-urilor la informații despre piețele externe, valorificarea instrumentelor europene, identificarea partenerilor comerciali, sprijinirea companiilor aflate la începutul procesului de internaționalizare și promovarea experiențelor exportatorilor din regiune.

Pentru Comunitatea Antreprenorială ATIPIC, evenimentul a reprezentat și un pas către dezvoltarea unor noi forme de colaborare.

În intervenția sa, Andrei Ungureanu a propus conectarea comunităților antreprenoriale și construirea unor inițiative comune, prin care informațiile și experiențele să circule mai ușor între companii.

Ideea de bază este simplă: o comunitate poate contribui la dezvoltarea afacerilor nu doar prin networking, ci și prin acces la informații, parteneriate, exemple și oportunități concrete.

Ce urmează după ATIPIC International?

Concluziile conferinței vor fi valorificate în dialogul cu DG TRADE și cu partenerii instituționali, pentru identificarea unor posibile acțiuni de continuare.

Printre direcțiile care pot fi explorate se numără workshopurile practice despre utilizarea acordurilor comerciale europene, întâlnirile dintre exportatori și companiile aflate la început de drum, promovarea instrumentelor Access2Markets și Enterprise Europe Network, precum și inițiativele dedicate accesării piețelor din afara Uniunii Europene.

Experiențele prezentate la Iași arată că regiunea Moldovei dispune de competențe în industrie, agricultură, tehnologie și servicii, dar și de antreprenori care au demonstrat că pot construi relații comerciale internaționale.

Provocarea este ca aceste exemple să devină mai vizibile și să genereze oportunități pentru alte companii.

ATIPIC International și-a propus să aducă la aceeași masă oamenii care construiesc politici, cei care oferă sprijin și cei care aplică aceste mecanisme în propriile afaceri.

Mulțumim tuturor speakerilor, companiilor participante, partenerilor instituționali și membrilor comunității care au contribuit la realizarea acestui eveniment.

Continuăm să conectăm oameni, experiențe și idei pentru dezvoltarea comunității antreprenoriale din regiunea Moldovei.

Comunitatea Antreprenorială ATIPIC
Conectăm oameni și idei pentru succes.

Leave a comment